"Sunt fiu de militar, sunt militar de cariera si toti pasii pe care i-am urmat de-a lungul vietii m-au purtat mereu pe acelasi drum, cu aceasta institutie pe care o iubim cu totii. Din luna decembrie 2009 mi-am asumat responsabilitatea conducerii MApN, intr-o perioada extrem de dificila pentru toti romanii, din toate punctele de vedere.
Am avut de infruntat in primul rand criza economica globala, care a afectat inclusiv bugetul institutiei. Am avut de gestionat, de asemenea, riscuri asociate instabilitatii politice sau guvernamentale. A trebuit sa tinem pasul cu partenerii nostri externi si sa ne onoram angajamentele asumate ca tara membra NATO", a adaugat ministrul Apararii Nationale.
El a subliniat ca meritele pentru tot ceea ce s-a realizat in minister se cuvin echipei pe care a condus-o si a apreciat faptul ca inca de la inceputul mandatului sau a imprimat un stil de lucru bazat pe colegialitate, pe spirit de echipa si pe competenta profesionala.
Oprea a precizat ca in timpul mandatului sau niciun militar activ din Armata Romana nu a fost numit in vreo functie sau avansat in grad pe criterii politice si a subliniat ca a tinut ca institutia pe care o conduce ''sa nu fie tarata in jocuri politice".
"Pentru prima data dupa 1990, in conducerea ministerului au fost numai militari. Ii includ aici pe cei doi secretari de stat care sunt generali in rezerva, iar acest lucru s-a vazut in atitudinea imprimata in toate manifestarile institutiei. Si eu si colegii mei am incercat nu doar sa dam ordine, ci sa dam in primul rand exemplu, prin propriul comportament. Am vorbit mereu despre solidaritate, despre spirit de corp si prin fapte concrete, am dat continut acestor principii.
In actiunile sale, Ministerul Apararii nu a facut deosebiri in functie de culoarea sau de apartenenta politica. De la paradele militare si pana la interventiile pentru limitarea efectelor inundatiilor din 2010 sau ninsorilor din acest an, toate actiunile Armatei au fost neutre si impartiale", a mai spus ministrul Apararii.
Referindu-se la principalele obiective ale mandatului sau el aratat ca acestea au vizat consolidarea credibilitatii armatei in interiorul societatii romanesti, apararea drepturilor militarilor si securitatea acestora.
"Am avut si am pus obiectivele ministeriale deasupra celor politice. Mi-am pus demisia pe masa Guvernului, pentru a apara drepturile militarilor, opunandu-ma, practic, in interiorul Coalitiei, unor decizii alege guvernului din care faceam parte. Am utilizat toate argumentele, inclusiv cele politice, in discutiile cu Guvernul si Coalitie, in privinta rolului si locului Armatei si a militarilor in societatea romaneasca si pentru respectarea drepturilor acestora. Armata si-a consolidat credibilitatea in interiorul societatii romanesti sunt dovezi in plus ca drumul pe care am mers a fost cel corect.
Sunt convins ca militarii activi sau in rezerva stiu ce am facut pentru ei si apreciaza eforturile echipei ministeriale pe care am avut onoarea sa o conduc. I-am simtit aproape in acesti doi ani si jumatate. I-am simtit mai uniti si mai increzatori in viitor. Pentru mine acest lucru este un castig si poate cea mai mare reusita a mandatului meu. Prin urmare, ca militar, in fata colegilor si camarazilor mei si in fata societatii romanesti, dau astazi raportul cu fruntea sus, incredintat de faptul ca mi-am facut datoria", a spus ministrul Oprea.
Militarii români care lucrează la NATO şi UE pleacă din Armata Română, din cauza salariilor prea mici. Comparativ cu militarii altor ţări detaşaţi la Bruxelles, românii au cele mai mici lefuri.
Dacă în România salariile militarilor pot fi considerate decente, în Belgia, unde se află sediile NATO şi UE, militarii români câştigă mult mai puţin decât camarazii lor din alte ţări.
Cele mai mici salarii din NATO
Salariul minim garantat în Belgia, asigurat de statul belgian pentru muncitorii necalificaţi, este de 1.359 de euro. Potrivit unor surse militare, un subofiţer român care lucrează la Bruxelles primeşte din partea statului român un salariu mai mic decât salariul minim garantat în Belgia.
Un ofiţer român de la Bruxelles câştigă de trei ori mai puţin decât salariul unui ofiţer belgian. Din salariile primite, militarii români trăiesc, practic, la limita subzistenţei. “Ne cumpărăm mâncare din cele mai ieftine magazine pentru a ne ajunge banii de la un salariu la altul”, ne declară unul dintre militarii de la Bruxelles.
Toţi ofiţerii străini de la Bruxelles, chiar şi cei bulgari, câştigă mai bine decât ofiţerii români. Din motive financiare, anul trecut, câţiva militari români care lucrau la Bruxelles şi-au dat demisia din Armata Română.
Anul acesta, încă un ofiţer român a demisionat. Colegii săi spun că acesta s-a angajat ulterior tot la Bruxelles pe un salariu de trei ori mai mare decât cel pe care-l primea în Armata Română.
Preşedintele Băsescu a semnat Legea nr. 334/2007, prin care se majorează salariile personalului diplomatic – dar nu şi salariile militarilor din străinătate, se mai arata in materialul mentionat. Potrivit ziare.com, MApN a inaintat un proiect de lege privin majorarea salariilor militarilor romani de la NATO, dar acesta a primit aviz negativ din partea MAE. ( optimal media )