Ȋntrebări la care încercăm să găsim / primim răspuns cȃt mai repede

generate de lectura unor prevederi ale Legii 24 din 2000 (R2) privind normele de tehnică legislativă, lectură ocazionată de propunerea de adoptare a art. 40 în cuprinsul proiectului privind legea unică a salarizării

„   Art. 6. ....

   (2) Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare.”

Întrebare: La introducerea art. 40 s-au avut în vedere unele “deziderate sociale prezente şi de perspectivă” ?

Întrebare: Dacă “da”, care ar fi aceste .... deziderate sociale ?

Întrebare: Legea (organică !) 223 din 2015 şi toate actele „conexe” generate de aceasta au fost considerate „insuficiente” ?

   „Art. 7. - .....

   (3) Fundamentarea noii reglementări trebuie să aibă în vedere atat evaluarea impactului legislaţiei specifice în vigoare la momentul elaborarii proiectului de act normativ, cȃt şi evaluarea impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.

Întrebare: Modificarea prevederilor art. 60 al Legii 223 din ’15 face parte din “politicile publice” ale Executivului actual referitoare la pensiile militare de stat ?

Ȋntrebare: Acceptarea art. 40 de modificare a Legii 223 introdus de guvernul Cioloş face parte din “politicile publice” ale Executivului actual referitoare la pensiile militare de stat ?

   „Art. 7. - .....

  (3¹) Propunerile legislative, proiectele de legi si celelalte proiecte de acte normative vor fi insotite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Întrebare: S-a făcut aceasta evaluare preliminară ?

Ȋntrebare: Cine a facut evaluarea preliminară şi care au fost concluziile asupra „impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale .... pensionarilor militari ?.

   „Art. 9. - (1) Ȋn cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării.”

Întrebare: M.Ap.N. face parte din rȃndul “autorităţilor interesate” în apariţia Legii unice a salarizării ?

Ȋntrebare: Dacă M.ApN. este „autoritate interesată”,  a exprimat vreun punct de vedere referitor la art. 40 (amȃnarea actualizării) ? Care este acest punct de vedere ?

   „Art. 9. .....

   (2) După elaborarea lor si incheierea procedurii de avizare prevazute la alin. (1), proiectele de legi, .....  se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.

 Ȋntrebare: S-a pronunţat Consiliul Legislativ ? Ce punct de vedere a exprimat acesta referitor la acest art. 40 care modifică art. 60 din Legea 223 ?

   „Art. 14. - (1) Reglementarile de acelaşi nivel şi avand acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ”.

 Ȋntrebare: De ce s-a simţit nevoia „excepţiei de la regulă”, astfel că aspecte referitoare la pensiile militare de stat prevăzute în legea 223 să fie cuprinse şi în acest nou proiect de lege ?

   „Art. 14. .....

   (2) Un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act.

Ȋntrebare: Introducerea art. 40 în proiectul de lege a salarizării unitare a fost „indispensabilă realizării scopului urmărit” de neactualizare a pensiilor militare de stat ?

   „Art. 20. - (1) Elaborarea proiectelor de acte normative trebuie precedată ..... de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică, pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care urmează să fie reglementate, a istoricului legislatiei din acel domeniu, precum şi a reglementarilor similare din legislaţia străină, în special a ţărilor Uniunii Europene.

   ........

   (3) Rezultatele studiilor de cercetare si referirile la sursele de informatii suplimentare relevante pentru dezbaterea proiectelor de acte normative trebuie să fie incluse în instrumentul de prezentare şi motivare a proiectului de act normativ.

Ȋntrebare: Care instituţie a statului  a făcut „documentarea şi analiza ştiinţifică” a impactului art. 40 ?

Ȋntrebare: Cine trebuia să informeze actualul legislativ despre „istoricul (recent) al legislaţiei” în domeniul pensiilor militare de stat ?

Ȋntrebare: Care sunt „reglementările similare din legislaţia străină”care au fost introduse în motivarea introducerii art. 40 în acest proiect de act legislativ ?

„Art. 22. - (1) Soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale U.E. , asigurȃnd compatibilitatea cu acestea.
   (2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte dispoziţiile cuprinse în tratatele internaţionale la care Romȃnia este parte, precum şi în ceea ce priveşte jurisprudenţa C.E.D.O.
   (3) Cand este cazul, se vor face propuneri de modificare si completare a actelor normative interne ale caror dispozitii nu sunt concordante cu cele ale actelor internationale la care Romania este parte sau nu asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar ori se afla in contradictie cu jurisprudenta C.E.D.O.”

Ȋntrebare: Cu care reglementări în materie ale U.E. este compatibilă măsura neactualizării pensiilor militare impusă de art. 40 al proiectului de lege ?

Ȋntrebare: Propunerea de amȃnare a actualizării pensiilor militarilor romȃni este cuprinsă în documentele de aderare a Romȃniei la N.A.T.O. ?

Ȋntrebare: Ȋn cazul adoptării acestui articol se va elimina vreo contradicţie existentă între legea 223 şi jurisprudenţa C.E.D.O.  ?

   Art. 23. - (1) Pentru alegerea unor solutii judicioase si durabile se pot elabora mai multe variante posibile, evaluandu-se efectele previzibile ale solutiilor preconizate.

   (2) Solutiile legislative avute in vedere trebuie sa prezinte supleţe pentru a realiza îmbinarea caracterului de stabilitate a reglementării cu cerintele de perspectivă ale dezvoltării sociale.

Ȋntrebare: Modificările făcute de art. 40 ale OUG 57 din noiembrie 2015 Legii 223 apărute în iulie 2015 asigură „caracterul de stabilitate” al reglementarii iniţiale ?

Ȋntrebare: Modificarea art. 60 al Legii 223 din iulie 2015 intrat(ă) în vigoare la 01.01.2016 de art. 40 propus în aprilie 2017, asigură „caracterul de stabilitate” al reglementării iniţiale ?

Ȋntrebare: Modificările succesive ale Legii 223 (M.Of. 556 din 27.07.2015)  prin art. 40 al OUG 57 ( M.Of. din 11.12.2015 ) şi prin art. 40 din proiectul Legii unice a salarizării asigură „ îmbinarea caracterului de stabilitate” cu „cerinţele de perspectivă ale dezvoltării sociale” ? 

Ȋntrebare: Diminuarea şi neactualizarea cuantumului pensiilor militare la termenul prevăzut de lege fac parte din .... „perspectiva de dezvoltare socială” avută în vedere de actualul Guvern pentru  pensionarii militari ? 

TEMEIURI  STATUTARE  ŞI  MOTIVAŢII  ISTORICE

Din dorinţa de a formula intervenţii / propuneri legale şi acceptabile cu ocazia desfăşurării CNR , am fost nevoit să revăd unele prevederi ale statutului SCMD.

Atȃt în actualul statut cȃt şi în proiectul care va fi pus în discuţia membrilor CNR am constatat (cu satisfactie !) că în art. 7 al acestui document (referitor la mijloacele specifice luptei sindicale) sunt evidenţiate atȃt „manifestul, petiția, protestul, întrunirea, demonstrația” cȃt şi „colaborarea cu instituții publice ..... în vederea demascării și combaterii abuzurilor, corupției și încălcării drepturilor omului”.

            Nu sunt stabilite diferenţe de prioritate sau de importanţă a unora faţă de celelalte: altfel spus acţiunea din faţa sediului PSD din Bucureşti nu este mai puţin sau mai importantă  în comparaţie cu „colaborarea cu instituţia publică” a doamnei Olguţa Vasilescu sau „colaborarea cu instituţia publică” a dl. Vice-prim ministru Gabriel Oprea.  Şi nici invers. Ambele mijloace de luptă sindicală au temei statutar.

Cu deosebirea că iniţiatorii /organizatorii au fost „mandataţi”  în mod diferit: unii ca urmare a unei decizii a CD, ceilalţi ca urmare a unei decizii ..... ştiu dumnealor a cui, noi doar bănuim;

Cu siguranţă mai apar ceva diferenţe şi atunci cȃnd ne întrebăm cu cȃt a contribuit fiecare dintre aceste două acţiuni la creşterea onoarei şi demnităţii de militari în rezervă şi retragere.

Dacă „s-a colaborat” cu dl. Gabriel şi cu d-na Olguţa „în vederea demascării şi combaterii abuzurilor, corupţiei şi încălcării drepturilor omului” (respectiv ale cadrelor militare în rezervă şi retragere), problema este statutară (art. 7, lit. e) şi de apreciat. Cu o condiţie: „rezultatele” colaborării să se aplice „erga omnes” şi nu doar unora dintre participanţii la acţiune. (!!).

Dacă „s-a colaborat” în scopul „sesizării organelor de procuratură și justiție cu privire la activitățile persoanelor juridice sau fizice în cazul de încălcare a drepturilor membrilor de sindicat”, problema este din nou statutară (art. 7, lit. d) şi de apreciat. Cu atȃt mai mult cu cȃt dialogul s-a purtat cu un doctor în ştiinţe juridice şi nu cu un ageamiu în materie de drept.

Sicer, nici nu mai ştiu cum să procedez: să urmăresc în continuare evoluţia proceselor din instanţă prin care am solicitat recupararea sumelor abuziv reţinute din pensiile noastre sau să solicit renunţarea la proces şi sa aştept liniştit „alimentarea” cuponului de pensie cu suma de recuperat pȃnă la sfȃrşitul lunii noiembrie, ca urmare a onorării promisiunilor făcute ? Dumneavoastră ce părere aveţi ?

Contribuţia la creşterea onoarei şi demnităţii militare dată de această „colaborare” o poate aprecia, în mod obiectiv, fiecare dintre membri SCMD. La fel ca şi pe cea generată de pichetarea sediului PSD.

Recunosc faptul că întȃlnirea de la Craiova mă face să-mi aduc aminte de o zicală mai veche care spune: „Fă-te frate cu dracu pȃnă treci puntea!” dar şi de versurile unei melodii mai noi (autori Adrian Minune şi Mihăiţă Piticu) care spun ceva asemănător: „Făte  frate cu perversu’/ Casă îţi  vezi interesu’ ”. (Sunt obligat să fac referire la autori pentru a nu fi acuzat de ... plagiat si nici nu stiu cine e dracu sau perversu' !). 

Modalitatea aceasta de acţiune a „colaborării” chiar a fost abordată cu ocazia Consiliului Naţional din 2013, este adevărat, formulată de un coleg de-al nostru într-o altă manieră, mult mai elegantă şi unanim acceptată: „Să facem politica Sindicatului în interiorul partidelor şi NU politica partidelor în interiorul sindicatului!”. Se pare că modalitatea de acţiune dezbătută atunci a fost uitată (sau aplicată exact contrar ?).

Am căutat să găsesc prevederi statutare pentru a justifica legalitatea „spălatului rufelor în public” practicată de reprezentanţii unor filiale ale SCMD. NU am reuşit să găsesc nici un articol  care să prevadă modalitatea aceasta de acţiune. Continuȃnd totuşi să caut o explicaţie a acestei deosebit de păguboase şi/sau perverse modalităţi de atac la existenţa SCMD din interiorul său, am descoperit o justificare „istorică” a obiceiului „spălatului rufelor în public” la romȃni. Este justificarea unei prestigioase case de avocatură „Dumitrescu & Asociaţii”, căreia îi multumesc pe această cale pentru explicaţii şi pentru faptul că mi-a oferit posibilitatea ca, prin lectura unui articol public, să înţeleg (dar să nu fiu de acord!) cu .... fenomenul. Iată punctul dumnealor de vedere:

„Spălatul rufelor în public face parte din tradiţiile păstrate cu străşnicie de poporul romȃn. Este unul dintre lucrurile care arată clar originea noastră mixtă daco-romană iar popoarele migratoare ce ulterior ne-au influenţat comportamentul au făcut doar să accentueze această caracteristică atȃt de pitorească.

Vlad Ţepes sau Ştefan cel Mare au făcut un obicei din spălatul rufelor în public şi nu puţini au fost boierii care au plătit cu capul faptul că foloseau un detergent din import, turcesc cu precădere, în locul tradiţionalului săpun de casă. Ȋn vremurile mai moderne de civilizare, revoluţionarii pasoptişti au încercat în zadar să spele în public rufele vechilor obiceiuri fanariote înspre modernizarea naţiunii că lucrurile au continuat fără radicale schimbări în troaca balcanică pȃnă în zilele noastre.

Integraţi în Uniunea Europeană romȃnii îşi spală cu dezinvoltură rufele în ochii întregii lumi, scoţȃnd la bătaie pieile de oaie sau năravul prin Moldova, aruncȃnd covoarele colorate pe prispa ca în Oltenia sau mai molcom dar cu brişca la îndemȃnă, în Ardeal.

Noi nu putem să recomandăm aceste practici, desuete mai peste tot în Europa şi vă recomandăm cu caldură serviciile unor profesionişti. Lucrăm curat, deţinem echipamente profesionale iar rezultatul muncii noastre sunt rufe, dacă nu albe cel puţin onorabile la purtat.”

Dacă o casă de avocatură nu recomandă asemenea practici, este limpede că va trebui să eliminăm această manieră de lucru din SCMD. Şi repede şi categoric. Şi fără a fi acuzaţi –nejustificat ! - de „politica pumnului în gură”.    

Ce mai înseamnă ziua de 01 aprilie

( în afară de păcăleala numită U.S.L. !)

 (articol preluat de pe site-ul “Radio Romȃnia Actualități”

                          “Cine nu îşi cunoaşte trecutul, va fi condamnat să-l repete” (Goethe)

73 de ani ani de la masacrul de la Fântâna Albă

de Daniela Coman

Acest tragic eveniment din istoria românilor va fi rememorat într-un documentar cu titlul "Prinşi în plasa istoriei" care va fi difuzat azi la ora 21,30, la RRA.

Share on emailShare on facebookShare on twitter

Share on diggShare on linkedinMore Sharing Services0

Iosif  Visarionovici Stalin.

Astăzi, se împlinesc 73 de ani ani, de la masacrul de la Fântâna Albă, una din cele mai mari tragedii ale istoriei nostre.

La 1 aprilie 1941, Armata Roşie a împuşcat aproape trei mii de români bucovineni, care încercau să se refugieze în România, după ce Bucureştiul a fost obligat să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de aproximativ 3 milioane de români.

Victimele au fost aruncate în gropi comune.

În memoria victimelor de atunci, 1 aprilie a fost declarată "Ziua Naţională în memoria românilor-victime ale masacrelor, deportărilor, foametei şi altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ţinutul Herţei şi Basarabia".

Acest tragic eveniment din istoria românilor va fi rememorat într-un documentar cu titlul "Prinşi în plasa istoriei", realizat de Sorina Man şi care va fi difuzat în această seară, la ora 21,30, la Radio România Actualităţi.

Masacrul de la Fântâna Albă va fi comemorat, mâine, şi la Rădăuţi.

INVITAȚIE LA FAIR-PLAY ȘI LA CUMPĂTARE

Încercarea conducerii ANCMRR de a păcăli completul Judecătoriei Sectorului 1 București cu suma de 20 lei (prin netimbrarea cererii de anulare a hotărârii judecătorești prin care s-a acordat statut de personalitate juridică SCMD) este jenantă. Este nu numai jenentă ci este un atac la onoarea și demnitatea militară pe care conducerea asociației s-a angajat să le apere în numele și împreună cu cei pe care îi reprezintă. Până la urmă, ce mai înseamnă în ziua de azi 20 lei ? Patru peturi de 2,5 litri de bere (procurată de la supermarket!) pe care le poți savura în liniște împreună cu o parte din colegii din Consiliul Director al asociației , într-un salon retras al CCA, cu complicitatea vreunui chelner care, din respect pentru locul onorabil unde își desfășoară activitatea sau datorită faptului că îi știe pe „prea cinstiții clienți” de când era mai mic decât mesele la care astăzi servește, se face că nu observă „ manevra de mijloace” pusă la cale de „onorabili”.

O problemă delicată este cine va suporta „suma de 2232 lei reprezentând onorariu avocat” stabilită de instanță. Mai înainte de a lămuri această problemă, mi se pare colegial să fac o precizare: Guvernul a interzis de curând, efectuarea de plăți în numerar, pentru sume ce depășesc 2000 lei. Varianta întâlnirii  între dl. gl. Iliescu și dl. col. Dogaru, la ceas de seară, într-o lizieră de pădure din apropierea capitalei pentru predarea sumei și rezolvarea deciziei instanței (variantă lansată/propusă „ pe surse” de unii binevoitori !) nu mi se pare o variantă deloc sigură pentru Președintele SCMD. Reprezentanții plătitorilor vor trebui să identifice  și să aplice un alt instrument de plată decât cel „chash”. (vezi soluții pe Google !)

Credeți că datorită statutului de utilitate publică al asociației, cheltuiala ANCMRR cu avocatul SCMD va fi suportată de ... MApN, la fel ca și celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea asociației ? Sau de pușcăriabilul sub al cărui „înalt patronaj”  își desfășoară asociația activitatea ? Răspunsul este la îndemâna majorității camarazilor mei care au calitatea apartenenței la ambele forme de asociere: TOT NOI, din banii de cotizații. Așa că, stimați colegi, vă adresez rugămintea de a face efortul și de a vă achita cât mai repede posibil și cotizația ca membru al ANCMRR. (pentru cea de membru SCMD are grijă să vă reamintească, aproape lunar, prin SMS, dl secretar al filialei!).

Vă rog să-mi permiteți să vă mai rețin atenția asupra unui alt aspect: după Valentine’s Day, Dragobete, 1 Martie și 8 Martie urmează .... 27 martie.  Ziua când SCMD a fost citat de instanță în proces cu „Asociația Cadrelor Militare Disponibilizate”. Având strânse relații cu asociații cu scopuri lucrative serioase și învățând din erorile înaintașilor, probabil acest nou contestator nu va mai încerca „păcălirea” instanței.

Principiul „economiei de forțe și mijloace” ne obligă, să fim pudenți în folosirea acestora pentru a avea resurse pe toată desfășurării evenimentelor. În concluzie, evitați achiziționarea, în exces , în următoarea perioadă,  a unor produse ca: pietre  Swarovski, șampanie Dom Perignon, genți Gucci, blănuri din chinchilla sau ocelot, caviar, beef Kobe, etc. Atenție, urmează și: facturile la energia electrică, la gaze, la cablu, rata la bancă, medicamentele pe luna martie, etc. Să nu ne bazăm încă pe calitățile curative excepționale ale șteviei, urzicilor, leurzii....

COMUNICAT

privind poziția Filialei 1 Târgoviște a SCMD,

față de acțiunea promovată în justiție de către ANCMRR ”ALEXANDRU IOAN CUZA” București

         Biroul Operativ al Filialei 1 Târgoviște a SCMD a luat act de acțiunea promovată în justiție de către ANCMRR (Cererea nr. 574 din 05.12.2013 înregistrată la Judecătoria sectorului 1 București) prin care s-a solicitat desființarea sentinței civile de recunoaștere a personalității juridice a SCMD.

Plecând de la această „inițiativă” a conducerii centrale a ANCMRR, de la două dintre obligațiile/îndatoririle ce revin membrilor SCMD (1. „să fie loiali Sindicatului şi să acţioneze împotriva atacurilor nejustificate lansate împotriva acestuia, indiferent din partea cui ar veni” și 2. „să nu întreprindă acțiuni contrare intereselor și imaginii Sindicatului”) precum și de la dreptul la liberă asociere al cetățenilor  prevăzut de art. 40 din Constituția României, (drept de care au beneficiat majoritatea membrilor SCMD - Filiala Târgoviște care sunt și membrii ai ANCMRR Dâmbovița), Biroul Operativ a  a apreciat ca necesară și oportună convocarea Adunării Generale a Filialei Târgoviște - în data de 06.02.2014 - pentru exprimarea unui punct de vedere referitoare la demersul conducerii centrale a ANCMRR.

În urma dezbaterilor desfăsurate cu această ocazie Adunarea Generală a hotărât ca B.O. să sintetizeze concluziile rezultate și să le facă cunoscute prin intermediul prezentului

   

COMUNICAT:

1.     Acțiunea conducerii centrale a ANCMRR de cerere a anulării sentinței civile de recunoaștere a personalității juridice a SCMD este un demers individual, întreprins fără existența vreunui mandat din partea Filialei locale. Membrii conducerii filialei Dâmbovița ai ANCMRR prezenți la adunarea generală  în calitate de membrii de sindicat și-au arătat surprinderea și indignarea față de această inițiativă a conducerii centrale și au confirmat faptul că la nivelul Filialei  ANCMRR nu s-a desfășurat nici o acțiune de mandatare a conducerii centrale pentru acțiunea întreprinsă;

2.      Inițiativa ANCMRR a produs surprindere și un grad de indignare crescut și în rândul membrilor SCMD  proviniți din M.A.I. Apartenența acestora la SCMD este datorată faptului  că SCMD a fost și constituie în continuare forma asociativă care are competența, mijloacele și determinarea necesare în rezolvarea problemelor cu care rezerviștii proveniți din această structură se confruntă. Dacă pot manifesta îndiferență față de modalitățile de acțiune ale ANCMRR pentru apărarea drepturilor celor pe care declară că îi reprezintă, dacă pot manifesta toleranță față de derapajele politice ale acestei asociații, nu pot manifesta îngăduință atunci când se încearcă desființarea structurii la care au aderat în scopul recâștigării sau apărării drepturilor lor legitime.

3.      Demersul „fratricid” al ANCMRR este, probabil determinat de mai multe cauze, dintre care putem aminti ca foarte probabile:

a)      Intervenția unui anumit segment al clasei politice, față de care domnul președinte al ANCMRR are anumite obligaţii acumulate pe parcursul „carierei” sale de președinte al acestei structuri  şi probabil anumite speranţe, promisiuni, pentru viitor.

b)      prestigiul şi notorietatea de care se bucură SCMD, intenția acestuia de coagulare şi activare a societăţii civile în jurul său,  numeroasele acţiuni din justiţie pentru recâștigarea unor drepturi pierdute în guvernarea anterioară, lansarea în spaţiul public a intenţiei de a selecta şi susţine prin Consiliul Național al Societății Civile  candidaţi proprii pentru europarlamentare, alţii decât cei preferaţi de unele partide politice ş.a., toate aceste acțiuni pot fi considerate „iritante” pentru unii factori politici care au fost nevoiți să apeleze la niște „cozi de topor”  pentru dezbinarea rezerviștilor militari și implicit, pentru diminuarea unității de acțiune a acestora.  

c)      demascarea fără echivoc a efectelor nefaste asupra prestigiului, onoarei și demnității militare cauzate de propunerile de avansare în grad făcute de conducerea ANCMRR pentru unii rezerviști (sau nu !) pe baza unor criterii cu totul străine de cele prevăzute în legislația în vigoare;

d)     Teama unor rezerviști „beneficiari” ai principiului (inexistent !) al contributivității că revenirea la sistemul de pensii militare - susținut fără rezerve de SCMD - le va afecta actualul nivel al pensiei și se va produce și reașezarea acestora corespunzător importanței și răspunderii funcțiilor îndeplinite în activitate și nu timpului petrecut/stat în armată. Etc.  

             

4.     Ambele forme asociative ale cadrelor militare în rezervă – SCMD și ANCMRR – au scopuri comune și mijloace de acțiune complementare în efortul de a susține interesele legitime ale celor pe care îi reprezită;

5.     Filiala Târgoviște a SCMD consideră că Adunărea Generală a Filialei Județene a ANCMRR este cea care are dreptul (dar în același timp și obligația morală !) de a stabili și a face publică poziția sa față de demersul conducerii centrale referitor la înițiativa de solicitare a  anulării sentinței civile de recunoaștere a personalității juridice a SCMD.

6.     Într-un an electoral în care calea dialogului necesar pentru reglementarea „statutului rezervistului” și a „legii pensiilor militare”  de către factorul politic pare a fi tot mai dificil de realizat, în care „dreptatea pană la capăt” pare să fi rămas doar un slogan electoral fără acoperire, Filiala Târgoviște a SCMD își exprimă speranța că unitatea cadrelor militare în rezervă se va întări și că se va putea acționa unitar, în scopul realizării cât mai rapide a obiectivelor propuse.  

  Biroul Operativ al Filialei Târgoviște a SCMD

Delegaţia Filialei 01 Târgovişte a S.C.M.D.

la festivitatea dedicată zilei de 9 Mai

Aşa după cum se observă în fotografiile de mai jos, delegaţia Filialei noastre NU a fost foarte numeroasă. Explicaţia este cât se poate de simplă: o parte dintre membrii de sindicat au participat ieri la festivităţile prilejuite de ziua de 8 Mai (...1921), altă parte vor participa mâine la festivităţile prilejuite de ziua de 10 Mai (...1866).

Iată numai două argumente care demonstrează că S.C.M.D. este echidistant faţă de diferitele curente politice (care aparţin trecutului !) şi se concentreză mai ales către aspectele legate de viitor (mai exact: evoluţia în Camerele Parlamentului României a LEGII REPARATORII pentru cadrele militare disponibilizate, beneficiare de ajutoare sociale, în continuare diminuate).

Ne exprimăm speranţa că nu vom fi nevoiţi să perturbăm ( cu vreo propunere de participare la protest, la Bucureşti) programul celor care doresc să sărbătorească în linişte ziua de 11 iunie (...1962).

          Mulţumim pe această cale celor care au avut demnitatea de a ni se alătura în acest demers al nostru şi cerem scuze celor care s-au temut că vor fi identificaţi, cu ocazia …reconstituirii evenimentului, în vreo fotografie făcută de „paparazzii” - sub acoperire !- alături de reprezentanţi ai S.C.M.D. Dâmboviţa.

Să aşteptăm cuminţi data de 1 Aprilie (201…)!

Stresaţi de concluziile auditului şi curţii de conturi, colegii activi de la Casa sectorială de pensii şi-au propus să devină ...şi mai activi.
Dacă pe vremea lui oprea se emiteau 1-2 decizii de pensii pe trimestru, lucrurile s-au îmbunătăţit substantial pe vremea dl. ministrului Duşa. Randamentele în activitate au crescut şi situaţia este cu totul alta. Atunci când se vrea, se poate: colegul nostru din Târgovişte, Ionică, se poate declara multumit: a primit 3 (TREI) decizii într-o zi (pe 25 februarie 2013 !). Ca Făt Frumos: într-o zi cât alţii într-un an.
Decizia de la ... „micul dejun” stabileşte un cuantum (brut) de 1792 lei;
Decizia de la ... „prânz” stabileşte un cuantum (tot brut) de 2033 lei;
Decizia de la ... „cină” este şi mai generoasă: brut 2088 lei. (A apărut şi o decizie „de seară” pentru că, din dorinţa de a dezamorsa cât mai repede această „bombă nucleară” a pensiilor militare, la casa de pensii se lucrează în două schimburi: 7.³⁰-15.³⁰ şi 15.³⁰-23.³⁰ ! ). Evident, fără suprapuneri de program, adică …. nu trebuie să ştie cei din schimbul doi ce au făcut cei din schimbul unu, sau invers, că rezultatul este acelaşi în ambele situaţii.

 Fiind din fire optimist, (dar şi rămas puţin ameţit de conceptul… „dreptate până la capăt !”, concept sub a cărui influenţă – ameţitoare - s-a aflat şi toată ziua de 9 decembrie 2012!),  colegul nostru a considerat că ordinea emiterii deciziilor a fost ….. în sens CRESCATOR: de la mic la mare. (Pesimiştii l-au îndemnat la prudenţă dar Ionică al nostru n-a vrut să asculte şi….s-a culcat fericit: „i-au dat-o mărită” cu aprox. 17%, - evident după ce i-au „revizuit-o” în minus cu 40% faţă de cuantumul din decembrie 2010).

Acum, dacă tot n-a câştigat de la farmacia Catena un sejur la băi pentru a-şi trata şalele (beteşugite de frigul de prin poligoane şi aplicaţii, nu de la statul în faţa televizorului !) măcar se va putea duce pe cont propriu să se trateze. Cum de ce pe cont propriu ? Pentru că în cei 22 de ani cât a fost în activitate şi în cei 9 de rezervist, n-a avut noroc de nici un bilet de tratament din partea ministerului şi n-o să aibă tocmai acum pretenţii: sunt destui alţi colegi mai vârtsnici care trebuie să se trateze. Uitaţi-vă la dl. gl. Onţanu, la dl. gl. Iliescu, la dl. gl. X-ulescu şi alţii ca ei: nu credeţi că ar trebui … „trataţi” cu prioritate ? El, Ionică, la 50 de ani, încă se mai descurcă, nu trebuie tratat în regim de urgenţă. Şi apoi, până la 65-70 de ani, ar trebui să-şi caute ceva de lucru, un post de paznic de noapte la vreun patron, că sunt atâtea firme de pază în ţara asta şi are expertiză în domeniu, d-aia a făcut Academia de Înalte Studii Militare, a lucrat într-un stat major de brigadă şi are prioritate la obţinerea permisului de port armă: îi cad cumva „galoanele” dacă păzeşte vreun magazin de cartier ? Ce dacă patronul are tenul ceva mai închis la culoare ? Să mai terminăm odată cu discriminările astea: a produs „întreprinzătorul” autohton capital în Franţa timp de 2-3 ani iar acum, ca un bun român, după ce a fost repatriat de vreo 4-5 ori, s-a gândit să reinvestească cele două mii de euro câştigate tot aici, în ţara lui….. La patron cu el, că în administraţie, învăţământ, în sectorul public în general, nu are voie din cauza pensiei nesimţite. Până mai acum câteva luni, pe plan local mai era o variantă: paznic la combinatul Mechel Târgovişte  dar probabil că patronul / investitorul străin va elimina foarte curând şi această ultimă urmă de concurenţă pentru ţara lui: siderurgia românească.

Dar să nu ne indepărtăm de la cestiune. A adormit Ionică al nostru visând cum o să se simtă el când il vor înconjura asistentele medicale de la reumatologie pentru a-i obloji discopatia lombară……

Timpul însă aleargă, nu stă să-l vadă pe Ionică visând (sau ascultând ?) ….. cai verzi pe pereţi.

Cu un ultim efort, cu o ultimă zvâcnire înaintea „privatizării”  şi preluării de către poşta din ţara vecină şi aliată Ungaria, Poşta română îi aduce prietenului nostru pensia şi cuponul de pensie pe luna martie. STUPOARE ! UIMIRE ! Pensia brută înscrisă pe cupon: 1864 lei. Altfel spus, ceva între pensia de la …. micul dejun şi cea de la prânz. Suma nu se potriveşte cu nici una înscrisă pe deciziile primite. De ce aşa ? Cum este posibil ?

Nu sunt sigur că Ionică va afla răspunsuri sau va găsi o rezolvare prea rapidă problemelor sale.  

Sau poate de 1 Aprilie se va lămuri ? Până atunci să stăm cuminţi, să citim metodologia de introducere în regim de urgenţă a legilor în Parlamentul României, legile de funcţionare a celor două Camere, să vedem ce se întâmplă cu Nuţu (Cămătaru’), cu DNA-ul, cu ICCJ,  cu Parchetul General, cu CFR Marfă, cu Poşta română, cu Tarom-ul, cu Roşia Montană,etc., etc. şi să desprindem concluziile ce se cuvin.

         Şi nu uitaţi: de ieri 17.03 s-a intrat în postul Paştelui. Apar urzicile, loboda şi ştevia autohtone şi sunt deja la supermarchet spanacul din Olanda, guliile din Turcia etc. Pentru o viaţă sănătoasă, respectaţi mesele principale ale zilei…. dacă puteţi!